Obiectivul întâlnirii a vizat creșterea nivelului de educație și conștientizare în rândul elevilor din localitatea Năruja asupra importanței cunoașterii și adoptării unui comportament responsabil față de mediu, în general, și față de conservarea biodiversității, în special, în cadrul proiectului care vizează situl de interes comunitar Lacul Negru.
Prezentarea tematică a constat în informarea celor 20 de participanţi de către membrii echipei de implementare a proiectului privind conservarea biodiversităţii, caracteristicile şi valoarea naturală a sitului de importanţă comunitară Lacul Negru, importanţa proiectului pentru conservarea speciilor şi habitatelor din sit, precum şi ameninţările la adresa naturii şi comportamentele adecvate protejării acesteia.
De asemenea, în cadrul prezentării, elevii au fost implicaţi în jocuri educative pe teme ecologice, care să îi ajute să asimileze mai uşor noţiuni legate de protejarea mediului şi să îşi dezvolte o atitudine pozitivă faţă de natură. Totodată, grupul ţintă a avut oportunitatea de a viziona câte două filmuleţe despre speciile din sit.
Discuţiile au fost purtate într-un cadru relaxat şi într-un limbaj accesibil elevilor de gimnaziu, prin intermediul imaginilor, filmelor scurte, exemplelor, jocurilor şi împărtăşirii cunoştinţelor aceştia menţinându-şi un interes sporit faţă de temele prezentate pe tot parcursul întâlnirii.
Pentru început, echipa a oferit participanţilor informaţii despre Ocolul Silvic Năruja, descriind sumar activităţile pe care acesta le implementează pentru protejarea biodiversităţii şi precizând faptul că acesta este beneficiarul proiectului şi custodele sitului Lacul Negru vizat de proiect. Copiii au fost surprinşi să afle despre existenţa sitului de interes comunitar Lacul Negru, de situarea acestuia relativ în apropierea localităţii din care fac parte (pe teritoriul comunelor Nistoreşti şi Păuleşti). Elevii au menţionat că această prezentare a oferit ocazia de a afla pentru prima dată despre acest sit şi şi-au manifestat curiozitatea de a afla cât mai multe informaţii despre acesta.
În continuare, elevilor le-au fost prezentate noţiuni generale privind conservarea naturii, relevante pentru proiect şi pentru conştientizarea acestora asupra rolului diversităţii biologice pentru menţinerea unui mediu sănătos. Biodiversitatea a fost prima noţiune explicată de membrii echipei, elevii de clasa a VII-a contribuind cu entuziasm la definirea corectă a acesteia şi precizând că au învăţat despre acest subiect în orele de biologie desfăşurate la clasă în săptămânile anterioare. Aceştia au intrat rapid în competiţie cu ceilalţi colegi pentru a oferi exemple de specii de animale şi plante, la final membrii echipei atrăgându-le atenţia tuturor asupra faptului că ei înşişi sunt parte din ceea ce înseamnă biodiversitatea, pentru a-i responsabiliza să adopte o atitudine pozitivă faţă de protejarea acesteia.
Copiii au aflat şi semnificaţia corectă a noţiunii de arie naturală protejată, după ce au fost întâi încurajaţi să încerce singuri să o definească. Echipa i-a ajutat să clarifice pe rând termenii generali care compun această noţiune (arie, arie naturală, arie protejată), elevii înţelegând astfel mai uşor motivul pentru care unele arii naturale sunt protejate prin lege şi ce anume presupune acest fapt inclusiv pentru comunităţile din vecinătate. În ceea ce priveşte oferirea de exemple, elevii s-au orientat către menţionarea unor rezervaţii şi parcuri naturale din restul țării (Delta Dunării, Parcul Natural Bucegi etc.), echipa observând că aceştia nu cunosc foarte bine ariile protejate din propriul județ și făcându-le o scurtă listă cu acestea.
Au fost oferite în continuare câteva clarificări legate de noţiunile de specie şi habitat, pentru a facilita înţelegerea de către participanţi a descrierii ce a urmat: prezentarea acestui sit şi a speciilor protejate de animale existente în sit şi a habitatelor naturale protejate care se găsesc pe suprafaţa acestuia. În acest scop, au fost prezentate şi câteva imagini cu animale sălbatice suprinse de camerele de supraveghere video din sit (amplasate în cadrul acțiunilor de monitorizare a speciilor, desfăşurate prin proiect).
De asemenea, copiii au reuşit să identifice singuri motivul pentru care unele dintre aceste specii nu se află printre cele protejate prin lege. De exemplu, unii elevi au precizat că au auzit de la membrii familiei că efectivul de mistreţi este deja foarte numeros, aceştia producând şi pagube însemnate culturilor agricole ale sătenilor. Echipa a confirmat acest fapt şi a menţionat că adesea numărul foarte scăzut de exemplare ale unei specii este cel care determină instituirea statutului de specie protejată pentru aceasta, împreună cu importanța sa în lanțul trofic.
Grupul ţintă a fost impresionat să afle că în acest lac nu trăiește nici un pește datorită unor specii de tritoni care au grijă să curețe apele de viețuitoare, dar au nevoie de bălți mari, cu vegetație submersă pentru a le oferi protecție.
Astfel, copiii au fost curioşi să afle care sunt aceste specii de tritoni din situl Lacul Negru deoarece aceştia nu aveau deloc informaţii despre aceste specii. Echipa le-a explicat copiilor că tritonul carpatic preferă bălțile permanente sau temporare, pârâuri curate, reci, ape lin curgătoare, mlaștini, lacuri, etc. Adulții părăsesc apa devreme (în luna iunie), după care pot fi găsiţi ascunşi sub buşteni sau pietre, în vecinătatea locului de reproducere. Preferă zonele împădurite şi hibernează pe uscat, rareori în apă. Elevii au putut observa cu ajutorul imaginilor că are un colorit în principal verde, cu dungi la nivelul capului și de-a lungul corpului mai închise la culoare. Limba e mare, mobilă, uşor protractilă şi liberă posterior, etc.
Cu această ocazie, copiii au descoperit că tritonul cu creastă este o specie care are coloritul brun-închis spre negru dorsal și galben cu pete negre ventral, pe lateral prezentând și pete albe. Dimorfismul sexual la acest triton este dat de faptul că masculul are o creastă mare dorsală, care pleacă din zona occipitală și ajunge până în vârful cozii, lipsind din zona lombară. Acesta este foarte zvelt şi, în pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. Animalele stau în apă din martie până în iunie, iar către iarnă se retrag (adulți şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarța arborilor.
Elevii au mai aflat detalii despre ameninţările cu care se confruntă natura în prezent, conştientizând cu această ocazie că activităţi precum hrănirea animalelor sălbatice, tăierea ilegală a pădurilor, agricultura intensivă sau braconajul sunt foarte dăunătoare mediului înconjurător, putând conduce în unele situaţii chiar la degradarea accentuată a unor areale sau la distrugerea în totalitate a acestora.
Nelămurirea participanţilor cu privire la motivul pentru care hrănirea animalelor sălbatice este considerată o greşeală din ce în ce mai frecventă a omului a fost înlăturată de echipă printr-un exemplu sugestiv. Copiilor le-a fost prezentată situaţia „urşilor gunoieri” din unele zone montane ale ţării, care s-au obişnuit să se apropie de comunităţile locale pentru a găsi resurse facile de hrană datorită coșurilor de gunoi nesecurizate care sunt „ispititoare” pentru urși, pentru că ele conțin diverse resturi menajere. În acest mod, elevii au înţeles că animalele sălbatice deprind astfel comportamente neadecvate, renunţând să îşi mai caute hrana în habitatul natural şi expunându-se semnificativ riscului de a fi rănite, luate în captivitate sau chiar ucise. Copiii au priceput că animalele sălbatice nu trebuie hrănite de turiști, oricât de simpatice şi blânde ar părea deoarece un animal sălbatic este imprevizibil şi poate răni cu ușurință un om.
Întâlnirea a continuat prin organizarea unor scurte jocuri educative pe tema protejării mediului înconjurător, în scopul fixării informaţiilor prezentate. Astfel, elevii au format echipe şi au îndeplinit diverse sarcini de lucru, caracterul interactiv al acestor activităţi determinându-i să se implice cu plăcere pentru a-şi dovedi inventivitatea, ingeniozitatea şi vigilenţa.
De-a lungul întâlnirii, elevii au fost încurajaţi să exprime ceea ce cunosc despre conservarea diversității biologice, să ofere exemple, să împărtăşească din propria experienţă, să participe voluntar la jocurile educative, să colaboreze şi să găsească soluţii creative, adaptate resurselor pe care le au la dispoziţie, pentru problemele cu care se confruntă mediul înconjurător.
La prezentare au participat 20 de copii din clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a iar la final toţi au primit materialele suport pregătite, pentru a se putea informa în continuare în legătură cu protejarea ariei naturale Lacul Negru. Aceştia au asigurat membrii echipei de proiect că se vor implica și în viitoarele acțiuni de conștientizare și educare asupra protejării mediului înconjurător.
